Postare.

Ok. Sunt scurta si la obiect. Sunt in convalescenta. Sunt in perioada de refacere. Am trecut printr'o perioada mai dificila si prefer sa nu mai vorbesc despre asta pentru ca am vorbit destul (see hi5:)) ) spun doar ca pe zi ce trece I'm building myself back up din ce in ce mai mult si in curand I'll be my old self again:) multumiri prietenilor, pentru ca mi-au fost alaturi. in special dianei, stie ea de ce. oricum. It'll all get better in time. :)

Si acum.

Din seria freaky facts:)) unusual stuff... chestii pe care nu le stie toata lumea;))

m-am taiat foarte tare la mana acum vreo 20 de minute in incercarea de a taia un cartof.

nu am deschis o carte de cand a inceput clasa a 10a si o sa imi iasa media vreo 9.30

singura data cand am invatat mai mult de o ora a fost cand am dat capacitatea.

daca e sa adun cat timp am dedicat invatatului in liceu...nu se fac mai mult de...2-3 ore. si nu glumesc.

fac de 6 ani franceza dar nu stiu sa leg nici macar o propozitie. pe bune.

sunt stangace. foarte stangace. si la propriu, si la figurat.

detest matematica si nu stiu sa rezolv nici un exercitiu.

primul meu cos mi'a aparut in cot.

la nastere era sa murim si eu si mama pentru ca nu puteam sa ma nasc...the natural way...asa ca m-am nascut prin cezariana.

nu cred in nici un fel de horoscop sau superstitie dar am impresia ca cifra 7 si numerele care o contin ma urmaresc peste tot. de fapt, nu am impresia. asa si e. ask everybody.

cred ca in total am doar vreo 3 prieteni adevarati.

nu stiu si nu pot sa fac flotari.

am defragmentari d pupila. adica bucatele miici d pupila imprastiate p ochiu meu stang.

am 3 cicatrici pe spate in acelasi loc. 2 dintre ele sunt facute exact in acelasi fel doar ca la cativa ani distanta.

cand eram mica aveam un picior mai mic ca celalalt.

pana la 2 ani am avut ochii albastri si tata credea ca sunt a altuia, el avand ochii caprui si mama verzi. acum ii am si eu caprui.

nu stiu sa gatesc. nimic. absolut nimic. doar cartofi prajiti.

mai demult am incercat sa imi las o unghie de la picior netaiata sa vad cat creste. cand a ajuns la un cm, mi-a taiat'o mama in somn.

am o alunita in spranceana.

nu seman deloooc cu rudele din partea mamei. nici cu ea nu seman.

detest alternanta de sunete...gen...mai incet...mai tare...iar mai incet...omg groaznic

chiar si cel mai mic sunet ma trezeste, oricat de profund as dormi.

sforai.

cand eram mica am tras o bila pe nas si era sa ma duca la urgente din cauza asta. bila era albastra.

habar nu am sa consolez si sa dau sfaturi.

nimeni nu ma cunoaste cu adevarat. nimeni.

cred ca stiu engleza mai bine decat romana.

am impresia ca am voce de baiat.

uneori sunt atat de enervanta ca nici eu nu ma mai suport.

as vrea sa am macar one night stand cu Adam Levine, Bam Margera sau Ashton Kutcher.

cred ca cele mai buni voci masculine sunt: Chester (Linkin Park), Darren Hayes si Brendon Urie.

si cele mai buni voci feminine: Nadia de la Iio desi sunt f sigura ca vocea ei e facuta pe calc. Anyway. great voice. plus Mariah Carey. si tipa bruneta de la Bambi.

Nu pot sa ascult ff multe din melodiile mele preferate pentru ca ma fac sa plang.

as manca fistic fara oprire.

Mi-as fi dorit din toaaaaaata inima mea sa am ochii verzi.

urasc sa dansez in public.

cand imi pui un deget sub nas, stranut. ori de cate ori ai face asta. si prietenii fac asta. foarte des. URASC CHESTIA ASTA.

sunt foarte visatoare si de fiecare data cand sunt cu un tip am impresia ca o sa ma marit cu el:)) silly me

vreau sa am 2 copii: un baiat si o fata care sa fie cu minim 2 ani mai mica ca baiatul. si vreau sa ii cheme Andrei si Irina. iubesc numele astea

sunt unul din foaaarte putinii copii care nu au plans la nici un vaccin.

daca as putea da timpul inapoi, mi-as schimba aproape total viata.

imi amintesc pudra de talc cu care ma dadea mama cand eram mica:">

mananc saratele foarte des, dar mereu stau si le controlez ca sa scot semintele de chimen. le urasc....

nu mai stiu. My inspiration has run dry.

Mada 2

ok...this is the other mada in my life...my old mada:D toata lumea are prieteni din copilarie cu care se juca in nisip, cu care se dadea in leagan si cu care impartea jucariile. that's what mada is to me :) cea mai veche prietena, cea pe care o cunosc cel mai bine si ma cunoaste cel mai bine. cu ea am trait, viata de dinainte sa o cunosc pe ea nu am. si desi stateam la 3 etaje distanta, desi ieseam mereu impreuna afara si desi mamele noastre erau prietene, noi nu ne suportam. si acum imi amintesc cand ne-am batut intr-a 4a...cand i-am dat cu penarul peste fatza si apoi ne-am paruit. eu eram geloasa pe ea si ea pe mine. pentru ca mama mea o ridica in slavi p ea si mama ei ma ridica in slavi pe mine. pe mine ca eram desteapta si invatam, pe ea ca facea curatenie si manca tot din farfurie. totusi, stateam impreuna, nu de alta, ci pentru ca nu mai aveam cu cine. totusi, dupa ce m-am mutat, in clasa a 6a, lucrurie s-au schimbat. am inceput sa ne vedem mai des, sa dormim una la alta si apoi ne-am dat seama ca ne intelegem mai bine acum decat ne intelegeam cand stateam in acelasi bloc. si probabil copilaria pe care am petrecut-o impreuna ne leaga. faptul ca mereu ne faceam temele impreuna, mergeam oriunde impreuna, mancam impreuna. pt ca altfel, nu stiu ce ne mai leaga. suntem EXTREM de diferite. ne place altfel de muzica, altfel de haine, altfel de baieti, altfel de orice. ea acum isi duce viata ei de liceu iar eu pe a mea. totusi, inca ne avem la fel de bine. ne povestim orice si ne cunoastem mai mult decat trebuie. dar e frumos. pentru ca am trecum de multi ani de zile de stadiul...e ok sa vii la mine sau sa vin eu la tine? la noi e ceva de genu...vezi ca in seara asta vin pe la tine. formalitatile de genu pot sa intru in casa ta? nu cred ca au existat...cel putin...noi intram una in casa celeilalte, deschidem frigideru fara intrebari, punem mancarea si e super. mergem una la alta nu neaparat pt noi ci pt parinti. cand sunt plecata mada vine la mine sa vbeasca cu mama si invers. parintii ei sunt si ai mei si mama mea e si a ei. bunicii mei sunt si pt ea mamaie si tataie. si desi suntem ataaat de diferite....si avem conceptii atat de opuse...probabil daca s-ar face o mixtura intre calitatile noastre ar iesi copilul perfect...asta mi-a spus-o lumea de mica...desigur, daca cineva ar face o mixtura cu defectele noastre ar iesi o catastrofa de plod:)) whatever..o iubesc pe mada pentru ca face parte din viata mea si a facut dintotdeauna. o iubesc pentru ca desi suntem atat de diferite ne intelegem atat de bine. o iubesc pentru ca e singura mea prietena in a carei casa ma simt ca la mine. o iubesc pentru ca e prostuta si amuzanta si mereu rad cu ea din orice. o iubesc pentru ca amandoua am trecut si trecem prin perioade importante din viata in acelasi timp. o iubesc pentru ca am fost, sunt si voi fi legata de ea pana la sfarsit.

Diana

imi voi continua sirul de postari despre prieteni cu...regina superbitatii aka gigea aka diana. a fost dragoste la prima vedere...uhh...si-a dat seama ca sunt in clasa cu ea la o luna dupa ce a inceput liceul :)). si totusi...de atunci suntem prietene. a inceput totul cu nucile pe care le aduceam la scoala si le imparteam cu ea. apoi a continuat cu pateurile si tot asa :))o iubesc pe diana. si ea, spre deosebire de mada, recunoaste si ea ca ma iubeste >:P si asa ajung la relatia mea cu mada si diana, si anume power praf girls>:) cred ca suntem asa de la vreo luna dupa ce a inceput liceul. adica...de mult ;))si inca ne mentinem. si inca ne iubim. dar mai bine vorbesc doar despre diana. diana e tovarasa mea de orice. ei ii povestesc my most intimate stuff si ea mie. cred ca e singura mea prietena careia ii povestesc chestii atat de...personale;)) pentru ca am incredere in ea. si pentru ca si ea imi povesteste:)) diana e tovarasa mea de tigari, de pauze petrecute impreuna, de barfe, de cearta...doamne cat pot sa ma cert cu fata asta...din orice tampenii...si certuri d'alea ca lumea...de se lasa cu tipete si injuraturi:)) dar ne impacam intr'un mod atat de sweet...in general...commuri p hi5:))) dar nu conteaza...nu am nevoie de hi5 ca sa ii arat ca o iubesc...i'o arat zilnic cand ii dau jumate din punga mea de saratele:)) so what? noi impartim toootul...mancare, tigari, tampoane, haine...suntem genul de prietene d'alea din filme care isi povestesc totu si merg la cumparaturi si stuff...care isi doresc sa locuiasca impreuna...si mereu...orice lucru mai idiot sau mai intim fac...ei ii povestesc prima...pentru ca stiu ca se va bucura pt mine si pentru ca imi va da sfaturi...desigur...imi cer scuze pt faza in care ea mi'a povestit chestia aia...atat de delicata...si eu in loc sa o sprijin am inceput sa tip la ea...si sa o critic...urat din partea mea...si imi pare rau:*:*:* si desi diana nu are incredere in mine si nu ma lasa sa ma apropii de gagicasu mai mult de un metru:)) si desi se enerveaza daca fac glume si ii zic ca imi place de el:)) i still love her...and i always will...si chiar daca isi ia bluze la fel ca mine...si impreuna CU mine:)) si chiar daca ne vom certa la nesfarsit...tot ne vom iubi...sau cel putin eu o voi iubi...chiar daca sunt atatia mai importanti ca mine pt ea...si chiar daca sunt ultima pe care o suna cand are nevoie de cineva...eu tot voi fi acolo mereu pt ea...anytime...good or bad...pt ca...o iubesc:*

Mada

ok. la cererea publicului...ma rog...cererea mintii mele si aprobarea publicului format din...mada:)) voi incepe oficial siruri de postari dedicate prietenilor mei in parte. si voi incepe cu mada. nu pentru ca e cea mai importanta, ci pentru ca m'a rugat:)) si pentru ca e mada. mada e prietena mea. a fost ceva gen...friends at first sight. a fost prima colega de liceu pe care am cunoscut'o, prima prietena din liceu. si inca e. de multe ori vorbesc cu ea...si ne gandim...nu ne'am certat niciodata! ma rog...fara micile altercatii dintre noi...care oricum sunt rare:D dar really...desi suntem destul de diferite si ne intepam cateodata:)) niciodata nu ne'am certat pe bune. odata chiar vroiam sa ne prefacem ca ne certam ca sa vedem ce reactie are lumea:)) dar nu am putut sa o facem. eu o iubesc pe mada. si desi ea nu cred ca mi'a zis'o niciodata...si desi nu o arata...I know she loves me:D si desi ma enerveaza...si mereu cand am o problema...reactia ei generala e "hai frate..." si eu o iubesc pe ea. pentru ca e colega mea, pentru ca e prietena mea, pentru ca e tovarasa mea de tampenii si nu numai. cu ea cant in metrou, cu ea alerg prin ploaie cu broasca dupa paine, cu ea stau pauza de pauza, cu ea impart mancarea, foile, pixurile, criticile, hainele, si chiar si mintea. pentru ca ea este singura persoana cu care pot sa zic ca sunt telepata. si ea stie. nu putine au fost datile cand am zis acelasi lucru amandoua in acelasi timp...cand comunicam fara sa vorbim, cand am avut teste identice fara sa stim...si ea stie asta...deja nu ne mai deranjam sa fim surprinse cand se intampla unul din lucrurile astea. si desi ma enerveaza cateodata...cand nu ma lasa sa zic anumite chestii, cand le zice inaintea mea, cand zic ceva, ea zice altceva si ii convinge pe altii ca e cum zice ea, cand face misto de mine si mie nu imi vine nimic in minte, cand sunt mandra de un lucru, ii zic...si ea ramane straight face...dar tot o iubesc, pentru ca e mada, pentru ca oriunde mergem, mergem amandoua. ma rog...oriunde...in chestiile importante:)) pentru ca nimeni nu zice "andra, mada" ci toata lumea zice "andra si mada" (sau mada si andra, whatever, nu vreau sa imi dau aere, dar...numele meu imi vine primu in minte:)) ) pentru ca suntem o echipa buna in majoritatea chestiilor pe care le facem, pentru ca lumea e invidioasa pe noi (ha!) si chiar daca cateodata sunt invidioasa (si sa imi fie rusine) pentru ca mi se pare ca ea mai niciodata nu are probleme, ca mereu e happy si ca are o familie fericita, trec peste asta si o iubesc in continuare. pentru ca e mada:D

Sometimes I miss some times...

Ok...am trecut peste fiat...si scuzele mele ca in postarea de aseara nu am scris tot ce am in cap. Dar, voi face ceva ce nu imi place, si anume, sa ma justific. Nu am scris tot ce gandeam pentru ca aseara singurul lucru care imi vajaia in cap era fiat...si am uitat sa scriu chestii care in mod normal le-as fi scris. Imi e dor. De ce? De multe. De drumul spre scoala, de Panic at the disco, de promisiuni respectate, de momentele in care sunt si eu mai normala, de discutiile mele filosofice, de prietenul meu, de vara, de mare, de persoanele dragi care acum nu sunt aici. Era asa frumos acum cativa ani, cand stateam dimineata in bucatarie la geam si mancam crema de branza pe paine proaspata si viata imi parea atat de simpla...cand mergeam la tara si ma furisam noaptea pe geam ca sa stau cu baietii...cand inclinam un pic capul pe stanga si parul imi gadila soldurile...pe scurt, era frumos. Si ma intreb, acum, unde s-a dus totul? De ce plang din ce in ce mai des? De ce vreau ca fiecare zi sa se termine mai repede? De ce vreau sa cresc? De ce vreau sa mi se acorde mai multa atentie? Pentru ca in ultimul timp mi se pare ca am fost ignorata. Sau mi s-a acordat atentie intr-un fel neplacut. Dar ma axez pe prima optiune. Cum te simti cand acum auzi "o sa te sun" si peste 3 zile...iti dai seama ca tu ai sunat...cum te simti cand auzi...vreau neaparat sa te vad...ca apoi...sa iti dai seama ca acel neaparat ar fi facut intalnirea mai mult decat posibila...si totusi nu a existat vreo intalnire. Pentru ca tot ce ai auzit sunt minciuni. Daca vrei sa faci un lucru, il faci. Dar daca nu il vrei...de ce macar il mai mentionezi??? Ok. Detest un lucru. Este unul din lucrurile pe care le detest cel mai mult. Si anume: cand o persoana spune ca face ceva si nu face. Urasc asta. Si chestia asta se pare ca mi se intampla din ce in ce mai des. De ce dau numai peste persoane neserioase care lasa impresia ca le pasa, ca apoi sa vezi ca daca le-ar fi pasat atat de mult, ar fi fost in stare macar sa dea un telefon. Dar nici atat nu s-au deranjat sa faca. Iar apoi...cand cedezi ca un prost si suni...sa auzi miiiiiiiii de scuze...dar nici macar un..."sorry"...chestia asta sincer, pe mine, m-a prost dispus o zi intreaga. Ii mai pasa cuiva de mine? Se mai gandeste cineva la mine? Mai vrea cineva sa ma imbratiseze? Sau macar...a facut cineva vreodata chestiile astea? Ma simt alone. Pentru ca ma uit la telefon si el nu face nimic. Pentru ca in clipa asta nu vorbesc cu nimeni. Pentru ca exista persoane carora ar trebui sa le pese. Si nu sunt. Si vreau sa fie. Imi e dor de old me, cand radeam mereu, nu numai cand era lume in jurul meu, cum fac acum...imi e dor de fatza mea fara masca de persoana naiva si nepasatoare pe care o port...vino inapoi, eu!

After

Ok. Finally back. Ce pot sa zic. Nu am ras de postarea de dinainte sa plec. Pentru ca s'a intamplat cam ce am zis acolo. Am pierdut. Am plans. Dar am iesit cu capul sus si cu o noua lectie de la fiecare meci. Lectii importante care sper sa ma ajute pe viitor. Atat pe mine, cat si pe prietenii mei cu care am fost. Un scurt rezumat despre lectiile invatate:

- am invatat sa pierd
- am invatat ca sunt o naiva care nu stie sa riposteze la comentarii:)
- am invatat ca dupa orice esec...apar si bucurii
- am invatat ca nu sunt atat de convingatoare pe cat credeam
- am invatat ca oricat de bun ai fi la un lucru...intotdeauna se poate mai mult
- am invatat ca nimeni si nimic nu este ceea ce pare
- am invatat ca si cei mai buni prieteni te lasa la greu
- am invatat ca exista PILEEEE X(
- am invatat ca nu exista cei mai buni prieteni
- dar am invatat ca exista prieteni, cum ziceam odata, prieteni instant, dar de care te poti atasa la fel de instant
- am invatat ca sunt cam insuportabila
- am invatat sa fiu alaturi la rau si la bine si oricand e nevoie
- am invatat sa ridic capul sus chiar si cand cineva mi-l baga in pamant
- am invatat ca promisiunile...raman la nivel de cuvant...sometimes...
- am invatat sa joc bitches bitches:))
si desigur, multe altele...dar acum nu mai am inspiratie...imi este somn...oricum...what can I say...I really enjoyed the competition...chiar daca nu am reusit sa castig nici unul din meciuri...si chiar daca parerea mea este ca exista persoane cam dezamagite...I really had fun...am baut, am fumat, ne-am jucat, am ras in cele mai freaky feluri posibile, am umblat prin sinaia la 5 dimineata ca niste idioti, am botezat furnici, am spus bancuri in restaurant si nu numai, ne'am uitat la incredibilul film al lui Iustin cu cacatul...pe care el nici acum nu l-a vazut...si am ras si am ras si am ras...anyway...I really really had a wonderful time, la mai mare...si sper ca urmatoarele competitii imi vor furniza si mai multe lectii, si mai importante...si de ce nu...noi prieteni...sau aceiasi la un higher level de prietenie...luv ya, debaters!