ca un fel de erata si ca un fel de adio.

...la postarea de dinainte, in legatura cu ultima chestie, cea cu telefonul. Pentru a 4a oara l-am pierdut. de data asta nu l-am mai recuperat. pentru ca tramvaiul 56 a mai adaugat o amintire neplacuta in mintea mea. si pentru ca pe linia aia sunt oameni care nu iti mai aduc telefonul inapoi daca suni. si pentru ca sunt atat de imprastiata incat nu am observat ca mi-a cazut telefonul din buzunar. totusi, telefonul nou compenseaza, desi nimic nu imi va inlocui vreodata sony ericsson`u w200i. si da, am vrut sa imi iau unul identic, chiar daca aveam puncte orange suficiente sa imi iau si un tel muuult mai bun, tot acela mi-a ramas mie in suflet. dar nu aveau in stoc. si nimic nu va inlocui cardul de 4gb cu toata muzica mea pe el. si mesajele...si pozele si temele si filmuletele si...si...te-am iubit, telefonule!