duminică, 13 aprilie 2008

Si soarele iese din nori...

Si uite cum o stare de tot cacatu care a durat 2 saptamani trece intr-o singura zi...in cateva ore. Cum? Hugs. Am primit si am dat azi mai multe hugs cum nu am mai facut-o de mult timp...am zambit si am ras cu pofta...fata de zambetele chinuite din ultimul timp. Am sarit in sus de bucurie. Am plans de bucurie. Asta desigur, cand eram singura. Si toate astea nu pentru ce s-a intamplat azi, pentru victorie, ci pentru prietenii mei. Prieteni rasariti de nicaieri...la care am ajuns sa tin atat de mult...si atat de repede. Nu conteaza vechimea unui prieten...ci valoarea lui...iar astazi mi s-a demonstrat ca sunt atat de bogata...prin prietenii pe care ii am. Poate ei nu ma considera prietena lor, sau este doar asa...ceva trecator...dar nu imi pasa pentru ca in clipa asta ei...acei prieteni rasariti de nicaieri...sunt tot ce am in clipa asta...si pentru asta ii iubesc, pentru sprijinul (involuntar) pe care mi-l ofera...because they are building me up...prieteni de aceeasi varsta, un pic mai mari, mai mari si mult mai mari...care impreuna devin un suport...care ma mentine in picioare...ei sunt caruciorul meu cu rotile, ei sunt bastonul in care ma sprijin...si pentru asta vreau sa le multumesc. Multumesc Mada, multumesc Vlad, multumesc Cristina, multumesc Iustin, multumesc Pici, multumesc Bianca, multumesc Antonia, multumesc Ana, multumesc Teo, multumesc Bolo. In rest deocamdata nu mai am cui sa multumesc pentru ca nimeni nu mi-a mai urat astazi succes, nimeni nu mi-a tinut pumnii, nimeni nu mi-a zis bravo. Dar pentru mine cei mentionati mai sus sunt mai mult decat necesar. I'll pay you back someday, guys! All of you! And that's a promise! Cum am spus...parerea mea e ca prieteni nu sunt aceia pe care ii cunosti de mici...sau aia care stiu totul despre tine...prieteni sunt cei pe care ii poti imbratisa cand esti fericit, cu care sa mergi pe strada si sa iti urli fericirea, cu care poti sa te plangi cand nu iti convine ceva, cu care zambesti chiar daca stii ca o sa pierzi. Si prin asta, vreau sa spun ca printre toti norii care ma inconjoara, azi am avut o raza de soare. Nu imi vine sa cred cat am putut sa zambesc...involuntar...zambet din tot sufletul...fata de expresia chinuita care vroia sa insemne un zambet pe care o aveam pana acum...Va multumesc din inima si va iubesc! Si nu vreau sa bag vreo faza din aia cu friends forever pentru ca oricat de mult imi surade aceasta idee...faza cu friends forever este atat de incerta incat nici nu ar fi trebuit inventata...nu vreau sa fiu pesimista dar nu am de unde sa ghicesc viitorul si sa zic...forever...anyway...thanks a lot, my ray of sun! Si la mai multe zile ca asta! >:D<

Niciun comentariu: