Maybe I want too much...and I receive too little.

Da...asta a fost motto-ul meu din seara asta. De ce? Pentru ca niciodata nu suntem multumiti cu ce avem. Intotdeauna cu totii vrem mai mult. Si ne asteptam sa primim totul pe tava. Dar ce se intampla cand stii ca meriti..nu vrei, ci meriti mai mult...si tot te alegi cu putin? Sau nu neaparat ca meriti...dar mereu ai primit mult mai putin decat altii. Si vrei si tu un pic mai mult. De ce niciodata nu primim ceea ce vrem? De ce trebuie sa ne multumim cu putin? Vorba aia...mai bine atat decat nimic...dar..chiar e mai bine? Poate aberez un pic aici, eu vorbesc despre situatia mea, dar suficient de generalizat incat sa se regaseasca si altii in aceasta situatie. Probabil cei care nu trec printr-o situatie asemanatoare nu inteleg. Eu scriu pentru ceilalti. Si pentru mine. Fiecare din noi vrem ceva bun..si mult. dar...ne multumim si cu mai putin. Explicatia este "in lipsa de ceva mai bun." Este oare o explicatie buna? si corecta? probabil ca (virgula) cu totii trebuie sa oprim cautarile pentru acel ceva ma bun si sa lasam lucrurile sa curga de la sine. aici e greseala mea, pentru ca nu las lucrurile de la sine, ci le imping in avantajul meu. rezultatul? dezavantaj. pentru ca intotdeauna lucrurile sunt altfel decat par la inceput. si persoanele la fel. totul se schimba. oamenii se schimba. atat de mult...din pacate nu pe placul nostru. oare exista cineva care sa fie multumit de tot ce are si sa nu mai vrea nimic in plus? don't think so. si la parteneri, mereu le gasim defecte si mereu incercam sa ni-i imaginam mai buni decat sunt. sau incercam sa ii schimbam. eu una incerc pe cat posibil sa nu schimb pe nimeni...dar...daca simt ca o persoana mai are nevoie de niste retusuri de care nu e constient...incerc pe cat posibil sa intervin. intotdeauna se lasa cu cearta. si nu o zic dintr-o intamplare, ci din cel putin 3 care au avut loc intr-o singura zi, plus restul de care m-am lovit in viata care sunt de ordinul zecilor. deci...ce pot sa fac? sa ma multumesc cu ce am, chiar daca nu am mare lucru? incerc. dar eu aspir la atat de multe...si am parte de atat de putine...desi incerc...si degeaba. doamne ce vara plicticoasa. cate vroiam sa fac vara asta. si eu stau in casa toata ziua si nu fac nimic. incerc sa ma inconjor de oameni, dar deh...se pare ca fiecare cu ale lui. pana si persoanele dragi au cam uitat sa ma includa in vacanta lor...macar pentru putin. si eu incerc sa ii includ pe toti odata. degeaba. vreau sa inceapa scoala, ca sa am activitate, sa ma vad mai des cu prietenii mei, sa nu mai simt ca trece viata pe langa mine si eu nu fac nimic. I want to breakaway!